” Nu poate fi dor mai dureros decât dorul de lucruri ce n-au existat niciodată.”

Standard

1. Totul este ceea ce suntem noi, şi totul va exista, pentru cei ce ne vor urma în diversitatea timpului, pe măsura intensităţii cu care noi l-am imaginat şi în măsura în care, din toată imaginaţia găzduită în trupul nostru, noi am trăit acel tot cu adevărat.

2. Tot ceea ce facem sau gândim are valoare în ochii noştri numai dacă noi înşine îl considerăm valid, valorizarea ei depinde de noi.

3. Nu poate fi dor mai dureros decât dorul de lucruri ce n-au existat niciodată.

4. Cât de mulţi suntem! Cât de mulţi ne înşelăm! Cât de multe mări răsună în noi…toate cele pierdute, cele ce ar fi trebuit să fie dorite, cele obţinute, dar care ne-au mulţumit din pură greşeală, cele iubite şi-apoi pierdute, iar odată pierdute, ne-am dat seama, iubindu-le, fiindcă le-am pierdut, că nu le-am iubit;cele pe care ne imaginăm că le gândim când, de fapt, le simţim, cele ce erau o amintire, pe care noi o credeam emoţie…

5. Niciodată nu iubim pe cineva. Iubim doar ideea pe care ne-o facem despre acel cineva.

6. Renunţarea e libertate. A nu râvni nimic este putere.

7. Sentimentele care ne fac să suferim cel mai mult, emoţiile care ne sugrumă cel mai tare sunt şi cele mai absurde – goana după lucruri imposibile, râvnite tocmai fiindcă sunt imposibile, pofta de ceva nemaipomenit, dorinţa de ceva ce ar putea să se-ntâmple, regretul de a nu fi cu totul altă persoană, nemulţumirea că lumea există.

8. Pluteşte în aer acest gen de toropeală ce te cuprinde când nu poţi obţine ceva pentru întotdeauna..

9. La urma urmei,după ziua de astăzi rămâne ceea ce a rămas şi după ziua de ieri şi va rămâne după cea de mâine: insaţiabila şi multipla dorinţa de a fi mereu acelaşi şi mereu altul.

10. Ca să te simţi fericit e nevoie să ştii că eşti fericit.(…)Nu poate exista fericire decât dacă eşti conştient de ea. Însă cunoaşterea fericirii este o nefericire, fiindcă, ştiindu-te fericit, înseamnă să te vezi traversând momente de fericire, obligat, în consecinţă, să le abandonezi de îndată în urma ta. (…) Ce e de făcut? Să izolezi clipa ca pe un lucru şi să fii fericit acum, în momentul în care simţi fericirea, fără să te gândeşti decât la ceea ce simţi, excluzând restul, excluzând totul.”

( Cartea neliniştirii – Fernando Pessoa)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s